0-3! De fapt, v-aţi prezentat la meci? Rădoi e cel mai ghinionist antrenor din istoria Stelei: coșmarul Rosenborg a lovit din nou

Cum se spune forţa grupului în norvegiană? Trebuia să ne interesăm fiindcă Rosenborg din asta trăieşte. Cel puţin la prima vedere. Jensen munceşte la mijlocul terenului pentru Helland, Mikkelsen şi Soderlund, anunţatele vedete ale echipei, de fapt şi ei nişte muncitori care au ca obiect al muncii balonul rotund.

Mai multe imagini de la meci!

Bun, şi Steaua din ce trăieşte? Din ce îşi trage seva echipa asta despre care tot mai mulţi spun că nu este Steaua? O problemă doar de onomastică sau pur şi simplu de identitate?

Filip reîncărcat

Să lăsăm filosofia însă pe seama patronilor încarceraţi şi degrabă scriitori de cărţi şi să trecem la fotbal. Toşca şi Papp în centrul defensivei s-au descurcat onorabil în primele 45 de minute, iar Alcenat, cu excepţia unor momente în care părea să fi ales greşit crampoanele, a intrat şi el în matca atît de cîntatului grup.

Apariţia lui Filip, mulţumim Breeveld!, la mijloc lîngă Muniru este cel mai bun lucru care i s-a întîmplat Stelei în planul jocului în ultima vreme. Curajos, atent şi în relaţie amicală cu mingea, el a fost omul care i-a tras şi pe ceilalţi după el.

Îndemnat de tupeul colegului de linie, Muniru a cutezat şi el mai mult. Filip şi Muniru au dat tonul la cîntec, unul ofensiv din care au rezultat ocazii şi situaţii importante de gol.

Guilherme, şi el mult peste ce arătase pînă acum, a fost un alt cîştig pentru echipă în prima repriză, reuşind să-şi facă decent şi treaba în apărare. Guilherme a fost cel care i-a centrat în minutul 2 lui Chipciu, care a lovit mingea cu capul, insuficient de plasat totuşi pentru a-l învinge pe Andre Hansen.

Avalanşa

Au urmat fazele care i-au avut distribuiţi în rolurile principale pe Muniru (19) - şut după o acţiune colectivă la care participaseră Adi Popa, Filip şi Chipciu -, Filip (24) - şut bun, respins greu de Hansen -, Muniru (26) - o foarfecă laterală, spectaculoasă şi periculoasă pentru poarta norvegienilor, Hamroun (27), cap, Tade (29), şut cu efect, pe lîngă bara din dreapta, şi Adi Popa (35), sprint cu dribling pe flancul stîng, încheiat cu şut cam prin acelaşi loc pe unde trimisese Tade.

A fost de departe perioada cea mai densă din jocul Stelei, cu spirit colectiv şi entuziasm, minată însă de precipitarea în faţa porţii. Asta se antrenează în ani de experienţă europeană şi măcar o parte din cei aflaţi în situaţii favorabile în faţa porţii lui Hansen nu au scuza noilor recruţi.

Hamroun out, Stanciu in

Hamroun nu mai revine de la cabine. Accidentare sau lipsă de randament? Fiindcă algerianul nu strălucise în partea întîi a meciului. Primele simptome ale supraîncrederii, reversul crizei de formă? Să zicem că a precumpănit o indispoziţie fizică. Mai important este să vedem ce face nou-intratul Nicuşor Stanciu, revenit după accidentarea care l-a ţinut departe de teren aproape o lună.

Deocamdată, Filip rămîne omul care îşi împinge echipa spre buturile lui Hansen. Norvegienii nu se sfiesc să tragă de timp ca o formaţie de C care călătoreşte cu RATA, iar publicul reacţionează mai prompt decît Chipciu (7), care în interiorul careului mai ratează o pasă şi un tempo.

Găuri mici, dar negre

De acum ni se pare clar, norvegienii trag de 0-0, cu gîndul la returul de la Trondheim. Portarul Andre Hansen încearcă la greu nervii suporterilor, îl lasă indiferent pe arbitrul italian Luca Banti. Dar nu zic nu dacă li se pune pe tavă un contraatac după o minge pierdută de Muniru.

La capătul acţiunii se află Mikkelsen, care nu iroseşte precum antemergătorii săi stelişti, şi singura ocazie adevărată a lui Rosenborg se transformă în gol. Este minutul 61 şi începem să fim prizonierii clişeului "rezultat nemeritat".

Steaua este pedepsită din nou după încă o ocazie uriaşă a lui Chipciu (64), care şutează în bară. Helland duce scorul la 2-0 pentru Rosenborg cu un şut pe jos şi la colţul lung, foarte lung pentru Cojocaru, lasă tribuna să murmure şi retează şansele Stelei de a se gîndi serios la grupele Europa League.

Găurile din apărarea Stelei sînt mici, dar foarte adînci, ca nişte găuri negre din Univers. Acel univers unde nu ajungi dacă pui combustibil cît să-ţi ajungă ca pînă la Periş.

Irosirea, neputinţa

Ultimele minute sînt o agonie lentă şi asumată. Norvegienii pot să mai înscrie, Jensen se joacă în faţa fundaşilor centrali stelişti, după care, în prelungiri, tot el o răpune definitiv pe Steaua. E 0-3. Campioana nu mai are puterea să atace, nu mai are forţa să privească rezultatul.

A fost ghinion? A fost ofsaid la golul al doilea al lui Rosenborg? Cîte ceva din toate. A fost, fără îndoială, dovada că o echipă fără antrenor şi fără atacant este ceva neterminat. Bineînţeles, în tribune se strigă "Demisia!" şi miroase a irosire.  

Tot stadionul: "Rădoi, demisia!"

În minutul 84 a fost momentul în care tot stadionul s-a dezlănţuit la adresa lui Mirel Rădoi. "Demisia! Demisia!" au strigat cei aproape 30.000 de spectatori. Este pentru al doilea meci consecutiv în care lui Rădoi i se solicită să plece de la echipă. Prima dată a fost în finalul  jocului cu ASA Tg. Mureş, cînd scorul era 1-1. La finalul acelei partide, tehnicianul Stelei a spus că "suporterii au dreptate să strige aşa ceva".

Gigi a plecat nervos la 0-2: "Sînt dispus să dau Steaua!"

Becali n-a mai aşteptat finalul meciului în tribună. A plecat din lojă înainte chiar şi de irosirea celor 90 de minute. A coborît în mare grabă şi le-a răspuns iritat jurnaliştilor care îl întrebau dacă mai speră la calificare: "Totul e compromis, lăsaţi-mă în pace cu calificarea voastră! S-a terminat! Nu-mi pasă mie că s-a scandat demisia lui Rădoi".

Apoi s-a urcat în maşină şi a plecat de la stadion. După 10 minute a intervenit la sport.ro în direct: "Sînt dispus să dau Steaua cui o vrea! Nu mai am de unde să bag un milion de euro lunar. L-am sunat pe Argăseală să vină mîine să vedem la ce jucători renunţăm. La Tade, la Tahar, la mulţi o să renunţăm. Nu e uşor să dai în fiecare lună cîte un milion de euro".

Cifrele meciului