Articol de Luminița Paul - Publicat marti, 15 octombrie 2024 17:12 / Actualizat marti, 15 octombrie 2024 22:04
Alexandra Dulgheru (35 de ani) a împărtășit pentru GSP câteva amintiri semnificative cu Rafael Nadal (38 de ani), cel care și-a anunțat retragerea din tenis pe 10 octombrie. Fostul lider mondial a ajutat-o pe româncă să ajungă la doctorul care i-a tratat genunchii, iar ea îl caracterizează drept „cel mai abordabil, mai modest din Big 3”.
Rafael Nadal va juca pentru ultima dată în mod oficial în noiembrie, la Malaga, în echipa Spaniei convocată de căpitanul nejucător David Ferrer pentru turneul final. După 23 de ani de carieră profesionistă, cel care are 22 de titluri majore în palmares se desparte în linie competițională de sportul care i-a adus triumfuri, bucurii și emoții diverse și asupra căruia își lasă definitiv urma.
Mulți jucători și jucătoare, activi sau retrași, dar și sportivi din alte discipline i-au transmis mesaje în ziua anunțului oficial. Alexandra Dulgheru, fost număr 26 WTA, a vorbit pentru GSP despre felul în care l-a cunoscut pe marele campion și ce impresie i-a lăsat în timp atât ca jucător, cât și ca persoană.
„L-am cunoscut pe Rafa prima dată când eram la Wimbledon, la juniori, în 2006, anul când am făcut finală la dublu și sfert de finală la simplu. El avea deja un an-doi de când începuse să devină un nume important”, își amintește Alexandra.
Alexandra Dulgheru: „Pe atunci abia rupea două vorbe în engleză”
„Cum juniorii sunt programați să joace în a doua săptămână și eu ajungând până în finală la dublu, se tot răreau jucătorii, au mai rămas doar câțiva, cam bătea vântul în sala de mese. La un moment dat, Rafa voia ceva, dar atunci abia rupea două vorbe în engleză”, povestește ea cu umor.
„Așa că am intrat în vorbă cu el și i-am spus: «Cumva vrei asta?» În spaniolă. A fost încântat, mi-a răspuns, muchas gracias, apoi am mai vorbit puțin, i-am urat baftă în finală, m-a întrebat de unde știu spaniolă. I-am spus că am fost la academia lui Bruguera un an și jumătate, acolo am făcut și școală și acolo am învățat și limba. M-a lăudat că vorbesc foarte bine”, a povestit ea.
În 2006, Nadal juca prima sa finală la Wimbledon, contra lui Roger Federer, din cele cinci pe care avea să le dispute în total, cucerind titlul de două ori.
„Apoi, mai multe tangențe am avut când am început să lucrez cu antrenorii spanioli, întâi cu Gabriel Urpi, care o antrena și pe Flavia Pennetta, în 2011-2012, apoi cu Gonzalo Lopez și Martin Vilar. Mai mergeam și în Valencia în cantonamente iarna, am fost din ce în ce mai mult în gașca spaniolilor. Atunci interacționezi cu ei și începi să te simți de-ai casei”, explică Alexandra contextul apropierii de Rafa și de alți jucători iberici.
În 2011, avea să apeleze la el și să primească ajutor într-o problemă comună: necazurile cu genunchii.
Alexandra Dulgheru: „Mi-a vorbit de doctorul din Vitoria-Gasteiz, Mikel Sanchez”
„În acel an am făcut sfert de finală la Miami, a fost meciul acela maraton cu Șarapova, și atunci am avut prima dată probleme mari cu genunchiul. Așa că am vorbit cu el, i-am spus: «Am văzut că și tu ai probleme cu genunchii, de trei-patru ani joc cu tape-uri, dar tot mă doare și voiam să te întreb dacă poți să-mi recomanzi unde să merg»”, deapănă Dulgheru firul acelei interacțiuni.
„Am stat de vorbă și pot să spun că dintre cei mari, Big 3 sau Big 4, e cel mai abordabil, cel mai modest. Asta mi-a plăcut tot timpul la el. N-a lăsat niciodată senzația că îl deranjezi. A întrebat unde mă doare, i-am spus că am tendonul rotulian inflamat, dureri din ce în ce mai mari, în timpul meciului se încălzește, apoi însă simt ca niște cuțite, a spus că și el are probleme la acel tendon și mi-a vorbit de doctorul din Vitoria-Gasteiz, Mikel Sanchez, la care mergea, mi-a dat contactul lui, «Îi spui că vii din partea mea și o să te ajute»”.
În 2009, din cauza problemelor la genunchi, Nadal a fost nevoit să renunțe la participarea în turneul de la Wimbledon, un moment important în lanțul accidentărilor pe care le-a suferit în întreaga carieră.
Alexandra Dulgheru: „Dacă intra într-o încăpere, mare, mică, saluta pe toată lumea”
„Ne mai întâlneam pe la turnee, mai vorbeam câte puțin, dar asta am observat la el, cât de respectuos este. Dacă intra într-o încăpere, mare, mică, saluta pe toată lumea pe care o cunoștea. La un moment dat, era 2014, 2015, eram la Cincinnati, și vorbeam cu Akgul Amanmuradova, țin minte și acum, iar a intrat el în încăpere. S-a uitat la noi și a spus: «Hola, Alex, ce faci?» I-am răspuns, apoi Akgul a rămas impresionată”, relatează un episod inedit cea care are două titluri WTA în palmares.
„Apoi ne mai întâlneam la doctorul din Vitoria. Înainte să ajung să mă operez la el, am făcut niște injecții cu plasmă. Se interesa cum îmi mai merge cu genunchiul, mai schimbam mesaje”, își amintește Dulgheru. ”Pentru un nume ca el, foarte educat și modest, cel mai modest dintre toți. Nu-ți lăsa impresia că te privește de sus. Pentru asta l-am respectat foarte mult, dincolo de faptul că e un mare luptător pe teren”.
Alexandra spune și că la turneele importante, cele de Grand Slam, îi plăcea să urmărească meciurile lui Rafa „pentru că mă încărca, îmi dădea o energie foarte bună și în ziua următoare jucam bine, îmi dădea un feeling bun pe teren”.
Acum, când se apropie linia de finiș, cum îl descrie pe marele campion? „Un monstru, în sensul bun al cuvântului. El are 14 titluri la Roland Garros și sunt oameni care au unu-două titluri normale câștigate sau doar o finală. Este absolut titanic ce a reușit. Impresionat este prin recordurile pe care le-a bătut, în special la Roland Garros, impresionantă reziliența lui, felul în care joacă, cum dă sută la sută, în fiecare punct își pune sufletul”, spune ea.
Are un talent aparte, inițial lumea spunea că nu e ofensiv, dar stilul lui a fost să te macine din spate, apoi să vină și să te atace. Defensiva lui, passing-urile, liftul, cu atât spin cum reușea să impregneze pe forehand, avea momente excepționale de feeling, ce puncte reușea să facă, spectacol total! – Alexandra Dulgheru
„Prezența lui, spiritul lui de luptă pe teren, energia sunt imbatabile. Lasă o moștenire fantastică. O persoană foarte bună, respectuoasă, care a dat mult înapoi și cu mult bun simț. A dat înapoi și ca tenis, și ca latură umană. Și mi se pare foarte frumos că a ales să se retragă la Cupa Davis”, a încheiat Alexandra Dulgheru.